Povestea bolului meu de ceai
M-am tot gândit în ultima perioadă la când anume a început să-mi placă ceaiul, care a fost momentul în care am simțit cu adevărat că acestă practică a reînviat în interiorul meu.
Răspunsul a venit numaidecât, am băut ceai dintotdeauna, el a fost în mine mereu prin toate momentele dăruite mie, prin timpul petrecut împreună cu prietenă mea Anca, cu care mă vedeam la un bol de matcha, iar mai apoi, prietena mea Olesea a venit dintr-un retreat în care Ceremonia Ceaiului era practicată într-un fel cu adevărat ceremonial, așa cum nu mai văzusem, cu momente petrecute în liniște, petrecute împreună, împărtășite cu cei dragi.
Beau ceai împreună cu Olesea de mai bine de jumătate de an, și sentimentul de acasă a devenit cu fiecare bol mai real, mai profund, mai înrădăcinat în sufletul meu (mulțumesc, dragă Ole!).
Am hotărât să încep să practic zilnic și cu ai mei (familia) ceea ce era în mine dintotdeauna, să citesc, să învăț, să caut, să împărtășesc cu ceilalți și să vorbesc zilnic despre ce este ceaiul, despre conectare, dăruire, iubire, recunoștință… felul meu de a vă invita în lumea mea. E felul meu de a aduce recunoștință și de a mulțumi. E felul meu de a fi…
